Selectează o Pagină

Blog de carte

„Parcurgand rimele si desenele fara noima ale lui Edward Lear (1812–1888), ne pomenim antrenati pe nesimtite intr-o lume stranie prin situatiile ei derizorii, in care nedumerirea se impleteste la tot pasul cu amuzamentul.

Titlul dvs. merge aici

Your content goes here. Edit or remove this text inline or in the module Content settings. You can also style every aspect of this content in the module Design settings and even apply custom CSS to this text in the module Advanced settings.

Gorila-Liviu Rebreanu

 

  Tiparit prima data in 1938 si reeditat in 1942, romanul Gorila a avut, dintre romane, soarta cea mai vitrega. Nu a mai fost reeditat timp de patru decenii, pana in 1981 cand apare in volumul 10 din editia critica de Opere, ingrijita si adnotata de Niculae Gheran.
  Principalul motiv al acestor amanari si precautii ale cenzurii era o acuza foarte grava: aceea ca Rebreanu ar arunca o lumina de simpatizant asupra ideologiei extremiste care arbora mitul tineretii, violenta si nationalismul.
Ion Simut

  Problema cu acest roman tarziu (penultimul, cronologic) al lui Liviu Rebreanu e alta. Contextul publicarii lui nu era nici macar tulbure. Era convulsiv de-a dreptul. Ascensiunea Garzii de Fier se datora intr-adevar unui climat de nationalism delirant si de antisemitism agresiv amorsat, la noi, dupa Unire. Dar, odata ce si-a atins punctul de maxim, a ridicat la puterea a doua setul acesta de valori insalubre.
Cosmin Ciotlos

  In fond, Rebreanu, schimband mediul, nu poate gandi eroi potriviti. Ce se alege in aceste romane din realismul de fresca al scriitorului? Sau poate ca notiunea insasi se cade rediscutata in cazul lui? Literatura lui cu subiect orasenesc dovedeste un sentiment, partial inconstient, al precaritatii acestei vieti. Orasul i se pare probabil un epifenomen, fara traditia si profunzimea satului.
Nicolae Manolescu

Rime fara noima – Edward Lear

 

„Parcurgand rimele si desenele fara noima ale lui Edward Lear (1812–1888), ne pomenim antrenati pe nesimtite intr-o lume stranie prin situatiile ei derizorii, in care nedumerirea se impleteste la tot pasul cu amuzamentul.

Nascut in acelasi an cu Dickens si cu Browning, ceilalti mari maestri ai humorului grotesc din literatura victoriana, Lear avea sa cucereasca publicul in 1846 cu a sa „Book of Nonsense“semnata in saga Derry Down Derry si reeditata in 1861, urmata de alte trei volume similare in 1871, 1872 si 1877. Cand aparea cartea, autorul ei era deja un reputat ilustrator al unor tratate de zoologie in baza carora devenea in acelasi an, 1846, profesor de desen al reginei Victoria insasi.“

Gorila-Liviu Rebreanu

 

  Tiparit prima data in 1938 si reeditat in 1942, romanul Gorila a avut, dintre romane, soarta cea mai vitrega. Nu a mai fost reeditat timp de patru decenii, pana in 1981 cand apare in volumul 10 din editia critica de Opere, ingrijita si adnotata de Niculae Gheran.
  Principalul motiv al acestor amanari si precautii ale cenzurii era o acuza foarte grava: aceea ca Rebreanu ar arunca o lumina de simpatizant asupra ideologiei extremiste care arbora mitul tineretii, violenta si nationalismul.
Ion Simut

  Problema cu acest roman tarziu (penultimul, cronologic) al lui Liviu Rebreanu e alta. Contextul publicarii lui nu era nici macar tulbure. Era convulsiv de-a dreptul. Ascensiunea Garzii de Fier se datora intr-adevar unui climat de nationalism delirant si de antisemitism agresiv amorsat, la noi, dupa Unire. Dar, odata ce si-a atins punctul de maxim, a ridicat la puterea a doua setul acesta de valori insalubre.
Cosmin Ciotlos

  In fond, Rebreanu, schimband mediul, nu poate gandi eroi potriviti. Ce se alege in aceste romane din realismul de fresca al scriitorului? Sau poate ca notiunea insasi se cade rediscutata in cazul lui? Literatura lui cu subiect orasenesc dovedeste un sentiment, partial inconstient, al precaritatii acestei vieti. Orasul i se pare probabil un epifenomen, fara traditia si profunzimea satului.
Nicolae Manolescu

Rime fara noima – Edward Lear

 

„Parcurgand rimele si desenele fara noima ale lui Edward Lear (1812–1888), ne pomenim antrenati pe nesimtite intr-o lume stranie prin situatiile ei derizorii, in care nedumerirea se impleteste la tot pasul cu amuzamentul.

Nascut in acelasi an cu Dickens si cu Browning, ceilalti mari maestri ai humorului grotesc din literatura victoriana, Lear avea sa cucereasca publicul in 1846 cu a sa „Book of Nonsense“semnata in saga Derry Down Derry si reeditata in 1861, urmata de alte trei volume similare in 1871, 1872 si 1877. Cand aparea cartea, autorul ei era deja un reputat ilustrator al unor tratate de zoologie in baza carora devenea in acelasi an, 1846, profesor de desen al reginei Victoria insasi.“